Impactul EUDR asupra Sectorului Forestier din România

România și EUDR — O provocare structurală

România este unul dintre cei mai mari producători de lemn din Uniunea Europeană, cu o suprafață forestieră de aproximativ 6,9 milioane de hectare, reprezentând circa 29% din teritoriul țării. Sectorul forestier românesc angajează zeci de mii de persoane și generează exporturi semnificative de cherestea, mobilă și produse din lemn. În acest context, EUDR are implicații directe și profunde pentru industria românească a lemnului.

Tăierile ilegale — problema persistentă

România se confruntă de decenii cu problema tăierilor ilegale de pădure. Diverse rapoarte ale ONG-urilor de mediu, inclusiv cele ale WWF România și EIA (Environmental Investigation Agency), au documentat volume semnificative de lemn extras ilegal, în special din pădurile virgine și cvasi-virgine din Carpați. Comisia Europeană a deschis proceduri de infringement împotriva României legate de protecția pădurilor.

EUDR vine în acest context ca un instrument care, teoretic, ar trebui să împiedice lemnul provenit din defrișări ilegale să ajungă pe piața europeană. Pentru România, aceasta înseamnă atât o oportunitate de a-și curăța industria, cât și o provocare majoră în ceea ce privește trasabilitatea.

Sistemul SUMAL și trasabilitatea

România dispune de SUMAL (Sistemul de Urmărire a Materialelor Lemnoase), un sistem informatic gestionat de Ministerul Mediului, care urmărește transportul de lemn de la exploatare până la procesare. SUMAL a fost actualizat de mai multe ori (versiunea curentă fiind SUMAL 2.0) și include module de geolocalizare GPS a transporturilor.

Cu toate acestea, EUDR impune cerințe de geolocalizare la nivel de parcelă forestieră — coordonate GPS ale terenului de pe care provine lemnul. Aceasta depășește capacitățile actuale ale SUMAL, care urmărește în principal transportul, nu originea exactă a arborelui exploatat. Integrarea SUMAL cu sistemul informatic EUDR al UE reprezintă o prioritate, dar și o provocare tehnică semnificativă.

Avertismentul industriei — sistemele naționale sunt în urmă (iulie 2026)

Într-o poziție publicată la 19 iulie 2026, Asociația Forestierilor din România (ASFOR) a avertizat că, la mai puțin de șase luni de termenul ferm de 30 decembrie 2026, modulul EUDR al SUMAL nu a fost construit: Ministerul Mediului abia a deschis consultările privind legislația de abilitare în mai 2026, iar hotărârea de guvern necesară este blocată. Preocuparea centrală a ASFOR este efortul dublat — operatorii ar trebui să introducă aceleași date o dată în SUMAL și încă o dată în Sistemul Informatic al UE — și solicită o inginerie a sistemelor, informare completă pentru operatori și alinierea la practica tehnică europeană (precum comunitatea de practică EUDR coordonată de Institutul Forestier European). Termenul la nivelul UE se aplică indiferent de gradul de pregătire națională, așa că operatorii români ar trebui să se pregătească să depună direct în Sistemul Informatic al UE și să se înscrie la sesiunile de instruire ale Comisiei.

Impactul asupra proprietarilor mici de păduri

România are o structură a proprietății forestiere extrem de fragmentată. După retrocedările de după 1989, sute de mii de proprietari privați dețin parcele mici de pădure, adesea sub 1 hectar. Pentru acești proprietari, conformitatea cu EUDR este aproape imposibilă fără sprijin instituțional:

• Costurile de geolocalizare și documentare sunt disproporționate față de valoarea lemnului recoltat
• Multe parcele nu sunt cadastrate corespunzător
• Accesul la platforma digitală EUDR presupune competențe pe care mulți proprietari rurali nu le au
• Composesoratele și obștile (forme tradiționale de proprietate comună) au structuri juridice complexe

Revizuirea țintită din decembrie 2025 (vezi pagina de amendamente) a adus ușurări concrete pentru micii proprietari: operatorii primari mici și micro care produc în țări cu risc scăzut — printre care se numără și România — pot depune o declarație simplificată, unică în locul unei declarații complete de due diligence, iar termenul lor de conformitate este 30 iunie 2027.

Exporturile românești de lemn

România exportă lemn și produse din lemn în principal către alte state membre UE — Italia, Austria și Germania fiind printre principalii parteneri comerciali. Sub EUDR, și aceste comerțuri intra-UE sunt supuse verificărilor de due diligence, nu doar importurile din țări terțe.

Industria mobilei din România, un sector important al exporturilor, va trebui să demonstreze trasabilitatea completă a materiei prime. Acest lucru afectează inclusiv marile fabrici de mobilă din zona Moldovei și Transilvaniei, care aprovizionează lanțuri de retail europene.

Clasificarea României în sistemul de benchmarking — risc scăzut

România este clasificată drept țară cu risc scăzut în sistemul de benchmarking al Comisiei, adoptat prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2025/1093 din 22 mai 2025 — la fel ca toate statele membre ale UE. Aceasta înseamnă că produsele de bază provenite din România beneficiază de due diligence simplificat și de cea mai redusă cotă de inspecție (verificări ale a cel puțin 1% dintre operatori, față de 9% pentru țările cu risc ridicat). Clasificarea nu suspendă însă obligațiile de trasabilitate în sine: geolocalizarea și dovada absenței defrișărilor rămân necesare. Prima revizuire de benchmarking este programată pentru 2026, iar o deteriorare a aplicării legii împotriva tăierilor ilegale ar putea, în principiu, afecta statutul României în revizuirile viitoare.

Pentru ghiduri practice de pregătire a operatorilor români, consultă eudr.solutions. Pentru textul integral al regulamentului și analiza juridică, vizitează eudr.live.