Acasă

Reacțiile Industriei și ONG-urilor la EUDR

Pozițiile părților interesate față de EUDR: ONG-uri de mediu, sectorul lemnului, uleiului de palmier, cafelei și țările terțe.

Actualizat: 2026-03-01

Voci și poziții — Cine susține și cine critică EUDR

Regulamentul EUDR a generat un spectru larg de reacții din partea părților interesate, de la entuziasm față de ambiția ecologică a legislației până la critici dure privind fezabilitatea și impactul economic. Prezentăm mai jos principalele poziții.

ONG-urile de mediu

WWF (World Wildlife Fund) a fost unul dintre cei mai vocali susținători ai EUDR, considerându-l un instrument esențial în lupta împotriva defrișărilor globale. WWF a criticat însă propunerea Omnibus ca fiind o slăbire inacceptabilă a regulamentului și a cerut menținerea cerințelor stricte de geolocalizare.

Greenpeace a adoptat o poziție similară, subliniind că UE trebuie să își asume responsabilitatea pentru amprenta sa ecologică globală. Greenpeace a avertizat că amânarea termenelor (vezi calendarul) transmite un semnal negativ țărilor producătoare care au investit deja în sisteme de conformitate.

Fern, o organizație europeană specializată în protecția pădurilor, a monitorizat îndeaproape procesul legislativ și a cerut ca regulamentul să acopere și alte ecosisteme naturale (savane, zone umede), nu doar pădurile.

Sectorul lemnului

Federația Europeană a Industriei Lemnului (CEI-Bois) a recunoscut obiectivele EUDR, dar a cerut insistent simplificarea cerințelor de geolocalizare pentru lemnul provenit din păduri gestionate durabil în Europa. Argumentul principal: Europa are deja reglementări forestiere stricte, iar EUDR impune o sarcină administrativă disproporționată operatorilor europeni.

În România, asociațiile din industria lemnului au semnalat dificultățile specifice ale micilor proprietari de păduri și au cerut recunoașterea SUMAL ca instrument de trasabilitate compatibil cu cerințele EUDR.

Sectorul uleiului de palmier

Țările mari producătoare de ulei de palmier — Indonezia și Malaysia — au reacționat puternic împotriva EUDR, considerându-l o formă de protecționism european deghizat în legislație de mediu. Indonezia a amenințat cu retorsiuni comerciale și a contestat regulamentul la Organizația Mondială a Comerțului (OMC).

Industria europeană a uleiului de palmier, reprezentată de organizații precum FEDIOL, a cerut pragmatism și a subliniat că uleiul de palmier certificat durabil (RSPO) ar trebui să beneficieze de o prezumție de conformitate.

Sectorul cafelei

Federația Europeană a Cafelei (ECF) a avertizat că EUDR ar putea crește prețurile cafelei pentru consumatorii europeni și ar putea exclude micii fermieri din țările producătoare (Etiopia, Vietnam, Columbia) care nu au capacitatea de a respecta cerințele de geolocalizare. ECF a susținut propunerea Omnibus de simplificare a cerințelor pentru zonele cu risc scăzut.

Sectorul cacao și ciocolatei

Industria ciocolatei, prin organizații precum Cocoa Europe, a evidențiat provocarea deosebită a trasabilității în lanțul de aprovizionare al cacaoului, unde milioane de mici fermieri din Africa de Vest (Coasta de Fildeș, Ghana) furnizează materia primă. Companiile mari precum Barry Callebaut și Cargill au investit în sisteme de trasabilitate, dar au cerut mai mult timp și flexibilitate.

Pozițiile statelor membre UE

Statele membre au fost împărțite:

  • Austria, Finlanda, Suedia — cu industrii forestiere puternice — au cerut reducerea cerințelor pentru lemnul european și au susținut activ propunerea Omnibus
  • Franța, Germania — au adoptat o poziție de echilibru, acceptând principiul regulamentului dar cerând implementare pragmatică
  • Țările de Jos, Danemarca — au susținut o implementare ambițioasă, fără diluarea cerințelor
  • România, Polonia — au semnalat dificultăți specifice legate de structura proprietății forestiere și au cerut sprijin tehnic și financiar

Țările terțe producătoare

Brazilia a criticat EUDR ca fiind o măsură unilaterală care nu ține cont de legislația națională de protecție a pădurilor (Codul Forestier brazilian). Cu toate acestea, Brazilia a luat și măsuri de pregătire, îmbunătățindu-și sistemele de monitorizare satelitară.

Indonezia a fost cel mai vocal critic, cerând renegocierea regulamentului și amenințând cu restricții la exportul de nichel și alte materii prime strategice.

Camerun, Republica Democrată Congo și alte țări din bazinul Congo au solicitat asistență financiară și tehnică din partea UE pentru a-și dezvolta capacitățile de monitorizare forestieră.

Dezbaterea rămâne deschisă și este posibil ca echilibrul final al regulamentului — între ambiție ecologică și fezabilitate economică — să fie redefinit în lunile următoare. Urmărește evoluțiile pe eudr.today și consultă eudr.live pentru textul juridic actualizat.

Pagini asociate

Descoperiți soluții complete de sustenabilitate

Explorați platforma sustainability.today pentru resurse cuprinzătoare privind sustenabilitatea și conformitatea cu reglementările de mediu.

Vizitați sustainability.today